\"Sub steaguri ro\u0219ii poart\u0103 suli\u021be vitezilor,
\u00cen fa\u021ba uria\u0219ei o\u0219ti alearg\u0103 departe pe c\u00e2mpul \u00eentins,
Cu mantii de leopard, coifuri str\u0103lucitoare, cu penaje, fiecare e frumos.\"
(Balassi B\u00e1lint: \u201eC\u00e2ntecul unui soldat\u201d, sec. XVI)<\/pre>\n\n\n\nCopia este o arm\u0103 lung\u0103 de tip lance, folosit\u0103 de cavaleria maghiar\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVII-lea, c\u00e2nd armele de foc s-au r\u0103sp\u00e2ndit. Originea ei se reg\u0103se\u0219te \u00een Asia Central\u0103, fiind folosit\u0103 \u0219i de maghiarii cuceritori. La mormintele r\u0103zboinicilor c\u0103zu\u021bi \u00een lupt\u0103, copia era \u00eenfipt\u0103 la c\u0103p\u0103t\u00e2i.<\/p>\n\n\n\n
Amintirea acestei tradi\u021bii se p\u0103streaz\u0103 \u00een st\u00e2lpii funerari de lemn, care au denumiri diferite \u00een func\u021bie de regiune: \u201efejfa\u201d, \u201egombfa\u201d, \u201ef\u0171t\u0171l val\u00f3 fa\u201d, \u201ekopjafa\u201d. Acestea se reg\u0103sesc \u00een special \u00een cimitirele reformate \u0219i unitariene, \u00een timp ce \u00een cele romano-catolice se ridic\u0103 \u00een mod tradi\u021bional cruci.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen teritoriile aflate sub ocupa\u021bia otoman\u0103 \u00een sec. XVI\u2013XVII, un semn funerar asem\u0103n\u0103tor era \u201edjida\u201d, suli\u021ba a\u0219ezat\u0103 la morm\u00e2nt. Totodat\u0103, obiceiul \u00eengrop\u0103rii cu \u201ecopie\u201d se reflect\u0103 \u0219i \u00een a\u0219a-numitele \u201elemne de la picioare\u201d, pari \u00eengropa\u021bi la cap\u0103tul morm\u00e2ntului, folosi\u021bi \u0219i la purtarea sicriului dup\u0103 tradi\u021bia secuiasc\u0103. Cele mai vechi st\u00e2lpi funerari de lemn dateaz\u0103 din sec. XVIII, \u00eentruc\u00e2t lemnul este un material trec\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n
P\u0103r\u021bile componente ale st\u00e2lpului funerar poart\u0103 denumiri inspirate de corpul omenesc: are frunte, cap, g\u00e2t, umeri, trunchi, mijloc, picioare, talp\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Cioplirea st\u00e2lpilor funerari era, \u00een mod tradi\u021bional, sarcina b\u0103rba\u021bilor pricepu\u021bi la sculptur\u0103 din rudenia celui decedat. Gazda J\u00f3zsef aminte\u0219te \u00een cartea sa „Mindennek mestere” („Maestru \u00een toate”):
„A\u0219a suntem noi. Este o datorie fr\u0103\u021beasc\u0103. Nu trebuie pl\u0103tit pentru asta. Este obliga\u021bia noastr\u0103, a reforma\u021bilor, s\u0103 facem acest lucru (…). Lemnul \u00eel d\u0103 casa mortului, de obicei acolo se \u0219i sculpteaz\u0103. Doar iarna, dac\u0103 este foarte frig \u0219i nu exist\u0103 un loc potrivit, \u00eel ducem acas\u0103.”<\/p>\n\n\n\nMotivele decorative depind de persoana pentru care este ridicat st\u00e2lpul:<\/p>\n\n\n\n
Tradi\u021bia ridic\u0103rii de kopjafa apare \u0219i \u00een locuri noi, ca semn al apartenen\u021bei la comunitate. \u00cei putem vedea \u00een locuri memoriale istorice, \u00een cinstea eroilor de la 1848, a martirilor de la Arad, a celor c\u0103zu\u021bi \u00een Primul \u0219i Al Doilea R\u0103zboi Mondial, precum \u0219i a eroilor din 1956.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen cur\u021bile bisericilor se ridic\u0103 adesea st\u00e2lpi \u00een memoria profesorilor sau colegilor de clas\u0103 iubi\u021bi, l\u0103sa\u021bi de genera\u021biile de absolven\u021bi.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":1788,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"class_list":["post-1793","craft","type-craft","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n